Bulgaria a adoptat oficial euro începând cu 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro. Decizia a reaprins dezbaterea regională privind moneda unică, dar în România perspectiva aderării rămâne îndepărtată: sondajul Eurobarometru indică un sprijin public de aproximativ 59% pentru adoptarea euro, însă obstacole majore persistă.
Principalele probleme semnalate sunt deficitul bugetar ridicat (România este descrisă drept având „cel mai mare deficit bugetar din UE”), dezechilibre fiscale și lipsa unui consens politic intern. Analiști citați de Reuters estimează că vor trece „câțiva ani” până când România își va stabiliza finanțele publice și va îndeplini cerințele tehnice și fiscale necesare integrării în zona euro.
Contextul macroeconomic — inflație ridicată și potențiale măsuri de austeritate — împreună cu dinamica politică internă (inclusiv ascensiunea extremei drepte înaintea alegerilor din 2028) reduc momentan vizibilitatea procesului de aderare. Pe plan practic, trecerea Bulgariei la euro poate modifica dinamica comercială și financiară regională, poate crește presiunea asupra cursului de schimb în statele din jur și poate intensifica discuțiile privind convergența fiscală.
Pentru România, concluzia dominantă este că adoptarea euro va necesita atât stabilizare fiscală cuantificabilă, cât și un consens politic clar; fără acestea, calendarul rămâne incert. Extinderea zonei euro la 21 de membri subliniază în același timp presiunea politică și economică pentru reforme, dar și riscurile sociale asociate unor măsuri de ajustare care pot urma.
