Surse
09/03/2026
09/03/2026
10/03/2026
09/03/2026
Criza din Orientul Mijlociu a amplificat volatilitatea piețelor energetice la nivel global și a exercitat presiune direct asupra bugetelor românilor. În data de 9 martie 2026, Brent a urcat aproape 120 de dolari pe baril, apoi a coborât la intervalul 105-110 dolari, marcând o evoluție extrem de volatilă într-o perioadă de câteva zile.
În aceeași perioadă, cotațiile petrolului în Europa au alimentat scumpiri la carburanți, iar investitorii au manifestat temeri legate de disruptionările în livrări, în contextul blocadei din strâmtoarea Ormuz. Potrivit analizelor, această creștere a prețurilor va alimenta inflația în România în lunile care urmează: cotația Brent a atins 111 USD pe baril luni dimineața, după ce săptămâna trecută urcase cu aproximativ 28%.
În plus, prețurile gazelor naturale au înregistrat o creștere semnificativă, aproximativ 83% în ultima lună pe bursa din Amsterdam, ajungând la 62 USD, ceea ce intensifică costurile de transport și producție pentru companii și consumatori. Experții economici, printre care Cristian Păun și Adrian Negrescu, avertizează asupra vulnerabilităților economice ale României, generate de dependența de carburanți fosili și de lipsa accelerării investițiilor în alternative energetice.
În încercarea de a tempera efectele asupra prețurilor la pompă, guvernul analizează mai multe scenarii, inclusiv repornirea rafinăriei Petrotel Lukoil din Ploiești. Oficialii au indicat că această rafinărie ar putea procesa până la 20% din petrolul rafinat în România, contribuind la creșterea ofertei de benzină și motorină pe piața internă.
În paralel, autoritățile au decis amânarea reviziei tehnice la rafinăria Petromidia din Constanța, în timp ce Petrobrazi operează la capacitate maximă. Această direcție urmărește să atenueze presiunea asupra prețurilor la pompă, dar și să stabilizeze lanțurile de aprovizionare afectate de volatilitatea internațională.
În planul analitic de politică economică, consultantul Adrian Negrescu solicită convocarea de urgență a CSAT pe teme economice, avertizând despre un „tsunami economic” generat de creșterea rapidă a prețurilor la petrol și gaze, ceea ce poate afecta prețurile la raft și poate accelera inflația. Pentru România, impactul probabil va fi resimțit în costurile de transport, în prețurile carburantilor și în inflație pe termen scurt și mediu, dacă măsurile de intervenție nu vor compensa creșterile internaționale.
Acest context evidențiază necesitatea unei abordări coerente, care să combine măsuri pe termen scurt (liniile de respingere a creșterilor excesive la pompă) cu politici pe termen lung (diversificarea mixului energetic și accelerarea surselor alternative) pentru a reduce vulnerabilitatea României la evoluțiile geopolitice din Orientul Mijlociu.
