Surse
Guvernul a prezentat prima variantă a noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, o reformă care aduce schimbări majore în veniturile bugetarilor. Principala măsură vizează eliminarea indemnizației de hrană și a sporului pentru condiții periculoase sau vătămătoare, o schimbare vizibilă în structura veniturilor lunare.
Documentul prevede o nouă formulă de calcul a salariilor: veniturile vor fi stabilite prin înmulțirea coeficienților cu o valoare de referință stabilită anual prin legea bugetului de stat. La intrarea în vigoare, această valoare este estimată la 4.325 de lei, iar reforma este descrisă ca fiind menită să reducă dezechilibrele din sistem, să crească transparența și să alinieze veniturile cu performanța, în contextul angajamentelor asumate prin PNRR.
În învățământ, reacțiile au fost însă dure din partea sindicatelor. Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret avertizează că varianta curentă ignoră prevederi cheie și nu tratează educația ca prioritate reală.
Conform comunicatelor, proiectul nu respectă OG 57/2023, care stabilește baza de calcul a salarizării în educație raportată la salariul mediu brut pe economie pentru profesorul debutant. Liderii sindicali susțin că salariul maxim al profesorilor din învățământul preuniversitar nu ar trebui să depășească coeficientul 3 pe scara de la 1 la 8, iar promisiunile privind o lege echitabilă ar trebui să se regăsească în text.
Deocamdată, autoritățile anunță că dezbaterea publică va începe în săptămânile următoare, iar impactul asupra veniturilor personalului din învățământ și din alți bugetari rămâne în centrul discuțiilor, cu așteptarea ca reforma să aducă mai multă transparență și corelare cu performanța.
