România pierde definitiv 458,7 milioane de euro din cererea de plată nr. 3 din PNRR, după o evaluare a Comisiei Europene, iar în același timp autoritățile au reușit să recupereze 350,7 milioane de euro din sumele suspendate inițial. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, susține că pierderile reflectă reforme întârziate sau implementate greșit în anii anteriori, iar procesul de ajustare a fost afectat de slăbiciuni în proiectare, monitorizare și conformitate.
El subliniază că guvernul a depus eforturi pentru remedierea situației, însă fondurile au intrat în categoria neeligibile, ceea ce a condus la reducerea plății. Opoziția reacționează prin acuzații la adresa ministrului și a vicepremierului Oana Gheorghiu, susținând că modul în care s-au negociat dosarele la Bruxelles a dus la pierderea unor fonduri.
PSD afirmă că aproximativ 200 de milioane de euro ar fi rămas în afara finanțării din cauza deciziilor luate în cadrul negocierilor, intensificând disputa politică. Reacțiile vin în contextul în care Comisia Europeană gestionează evaluările pentru cererea de plată nr. 3, iar responsabilitatea politică este discutată în cadrul reformei PNRR.
Analiza financiară indică un impact asupra capacității țării de a finanța proiecte de investiții publice, iar o parte din proiecte ar putea fi afectate în viitor dacă rămân neeligibile. Experții recomandă transparență suplimentară din partea autorităților, o evaluare clară a procesului de selecție a proiectelor și o strategie de gestionare a relațiilor cu UE pentru viitoarele cereri de plată.
Până la clarificări ulterioare, subiectul rămâne în centrul dezbaterilor politice, cu implicații asupra încrederii investitorilor și priorităților de reformă în administrația publică.
